România 2025: Creștere modestă, inflație ridicată și presiuni fiscale – ce urmează?
- 27 iun.
- 2 min de citit
Economia României navighează prin apele tulburi ale încetinirii creșterii, inflației persistente și unui deficit bugetar record. În primele luni ale anului 2025, evoluțiile macroeconomice au atras atenția factorilor de decizie, instituțiilor financiare și investitorilor, într-un context regional tot mai tensionat.
1. Situația macroeconomică
Prognozele pentru 2025 au fost revizuite în scădere: World Bank estimează o creștere de doar 1,3%, iar instituții precum Erste, ING sau OECD plasează evoluția între 1,2% și 1,5% .
În 2024, România a avut un avans economic de doar 0,9%, sub potențial, afectat de scăderea investițiilor private și dezechilibrele comerciale .
Inflația a revenit în ascensiune: 5,45% în mai 2025, iar prognozele BNR o plasează chiar până la 6% la final de an .
BNR a menținut dobânda de politică monetară la 6,50%, dar estimează reduceri spre toamnă, dacă ritmul creșterii rămâne slab .
2. Deficitul și presiunea fiscală
În 2024, România a înregistrat un deficit bugetar record de 9,3% din PIB — cel mai mare din UE — iar în 2025/2026 sunt estimate deficite de 8,6%/8,4%.
Comisia Europeană a declanșat procedura de deficit excesiv, existând riscul suspendării fondurilor UE .
Președintele Nicușor Dan cere aprobarea unui plan concret de ajustare fiscală până la 30 iunie 2025 pentru a evita retrogradarea ratingului .
Experții susțin că reducerea deficitului va necesita atât tăieri de cheltuieli, cât și majorări de taxe — potențial nepopulară .
3. Fapte interesante
Inflația alimentară e în creștere: fructele sunt cu 6,5% mai scumpe, cartofii cu aproape 10% .
Înghețarea salariilor în sectorul public a încetinit creșterea costurilor forței de muncă .
Agricultura și construcțiile sunt sectoarele care sprijină ușor redresarea economică din 2025 .
Adoptarea euro rămâne pe agendă: se dorește intrarea în ERM II în 2026 și adoptarea monedei în 2029–2030 .
Investițiile europene (NextGen, RRF) și absorbția lor continuă să fie ancore pentru creștere .
4. Opinii și perspective
Economiști români estimează că adoptarea euro va stabiliza inflația pe termen lung, însă în scurtă perioadă pot apărea presiuni fiscale suplimentare .
Oficialii Guvernului subliniază că fără o guvernare fermă și reforme, pierderea finanțărilor UE este iminentă .
Analistul ING Valentin Tătaru avertizează că liberalizarea prețurilor la energie pe fondul fiscal consolidării ar putea duce la inflație de 6%+ .
Investitori internaționali recomandă prudență: hedging valutar și monitorizare atentă a deciziilor fiscale și valutare.
Concluzie
România înaintează spre o relativă stagnare în 2025, cu inflație persistentă, deficite bugetare record și presiuni pe fondul adoptării euro.
Comentarii