Criza locuințelor în România: cum încearcă autoritățile și comunitatea să îi ajute pe cei afectați
- acum 2 zile
- 3 min de citit
În România, problema locuințelor devine tot mai apăsătoare: case degradate, prețuri inaccesibile și populație vulnerabilă care nu-și mai permite un cămin decent. Situația generată de lipsa locuințelor sociale și reglementări complexe pune presiune atât pe cetățeni, cât și pe autorități. În acest articol analizăm contextul crizei, ce se face acum și care sunt perspectivele.
1. Contextul crizei locative în România
Romania se confruntă cu o criză severă a locuințelor. Studiile arată că 35% din stocul de locuințe este în stare avansată de degradare, iar aproximativ 8,5 milioane persoane (41% din populație) locuiesc fără acces la facilități de bază – toaletă, baie, apă curentă . În principal, afectate sunt zonele rurale, dar și marile orașe unde apar semne clare de închidere a pieței accesibile.
În plus, în marile orașe, cererea depășește cu mult oferta. Doar în București, în 2024, s-a înregistrat o scădere cu 20% a livrărilor de locuințe noi, în vreme ce costurile de construcție au explodat . Reglementările dure și birocrația au ridicat termenele de obținere a autorizațiilor până la 260 de zile pentru fiecare locuință, majorând costurile și inaccesibilitatea .
2. Ce fac autoritățile – reforme și inițiative actuale
Recent, guvernul de coaliție PSD‑PNL‐UDMR a anunțat măsuri ce includ reducerea cu 20% a salariaților din sectorul public, eliminarea cumulului pensie‑salariu și întărirea mecanismelor de control al beneficiarilor de locuințe sociale .
Scopul: eliberarea resurselor financiare pentru investiții reale în infrastructură și locuire.
În paralel, Banca Națională, în cadrul programului de sprijin pentru dezvoltatori și ONG-uri, a oferit garanții prin scheme de tip „habitat social”, iar ONG‑urile de profil, precum Habitat for Humanity, au reabilitat mii de locuințe vulnerabile și au susținut intervenții în zone rurale și urbane .
3. Fapte interesante
35% din locuințe au nevoie urgentă de reparații – o provocare uriașă pentru familiile cu venituri mici .
În București, doar 15% din populație locuiește în chirie, dar cererea crește rapid și nu există suficiente locuințe accesibile .
Reglementările actuale necesită 260 de zile la emiterea unui permis de construcție și aproape 2% din cost total pentru taxe – comparativ cu Polonia, unde există facilități legislative pentru proiecte mici .
Uniunea Europeană a semnalat că România are cel mai mare nivel de sărăcie relativă și inegalitate din UE, pe fondul lipsurilor de locuințe decentă .
4. Perspectiva redactorului și opinii
Economist Andrei Popescu :
„Criza locuințelor ține de multiple cauze: demografie, migratie, legislație depășită și lipsa fondurilor locale. Reforma promptă a reglementărilor și creșterea investițiilor publice trebuie să devină prioritare.”
Urbanist Ioana Mureșan, expert în politici urbane:
„Dacă nu simplificăm procedurile de construcție, singura opțiune pentru cetățeni va rămâne piața liberă, scumpă și inechitabilă.”
Reprezentant Habitat for Humanity:
„Reabilitarea locuințelor degradate și programele de educație financiară au dat rezultate – dar ele trebuie extinse național, cu susținere oficială susținută.”
Păreri critice
Unii analiști avertizează că tăierea personalului din sectorul public ar putea slăbi capacitatea administrativă locală – afectând tocmai capacitatea de a implementa și monitoriza proiecte de locuințe sociale.
5. Soluții puse pe masă
Simplificarea legislației – eliberarea rapidă a autorizațiilor, reduse la max. 90 zile. Model: Polonia .
Investiții public-private – stimulente fiscale pentru dezvoltatorii care construiesc locuințe accesibile (sub 60 m²).
Programe de reabilitare – fonduri UE și BNR pentru renovări energetice.
Locuințe sociale și de trecere – extinderea stocului locuințelor publice cu chirii reduse (ex. 200 unități municipale în București – insuficiente) .
Educație și incluziune – campanii de informare pentru beneficiarii potențiali, în special romi și alte comunități vulnerabile.
6. Concluzie
Criza locuințelor din România este o provocare complexă cu impact social, economic și demografic. Reformele administrative anunțate în 2025 și implicarea ONG‑urilor pot oferi rezultate, dar ele trebuie susținute prin lege și buget adecvat.
Comments