Criza politică din România se încheie? Ultimele evoluții și impactul

Pe 23 iunie 2025, Parlamentul României a aprobat cu un vot covârșitor formarea unei coaliții pro‑europene care speră să pună capăt uneia dintre cele mai grave crize politice post‑comuniste . Noua configurație, promovată de președintele pro‑european Nicușor Dan și condusă de Ilie Bolojan (PNL), reunește PSD, PNL, USR și UDMR, alături de minorități naționale. Știrinoi.com analizează pas cu pas elementele esențiale, perspectivele și riscurile acestei realinieri.

1. Text principal – ce s-a întâmplat?

În ultimele săptămâni, România a traversat o criză severă: alegerile prezidențiale din 2024 au fost invalide, urmate de un scrutin repetat în mai 2025, care a dus la victoria lui Nicușor Dan în fața lui George Simion (AUR) . Președintele desemnează un guvern stabil – iar Bolojan devine o figură centrală.

La 20 iunie, Dan l-a nominalizat pe Ilie Bolojan drept premier, argumentând necesitatea unui lider „cel mai potrivit pentru stabilitate și redresare economică” . Parlamentul a aprobat coaliția pro‑europeană printr-un vot zdrobitor, 301 la 9 .

Coaliția are planuri clare: reducerea deficitului bugetar (prin reforme fiscale), rotirea prim‑ministrului cu un lider PSD în aprilie 2027 și aplicarea măsurilor fiscale până la toamnă (creșterea TVA, excize, taxe pe proprietate) .

2. Fapte interesante

• O criză rară: Președintele interimar și prim‑ministru interimar s-au succedat unul după altul (Ciolacu, Predoiu, Bolojan), o raritate în politica românească .

• Avertismente de la UE: Comisia Europeană a declanșat procedura disciplinară pentru deficitul de 9,3% din PIB . Continuarea tergiversărilor ar putea duce la blocarea fondurilor europene.

• Context regional: În paralel, schimbările politice majore de la București sunt privite atent în UE, mai ales în contextul războiului din Ucraina – președintele a convocat CSAT pe 29 iunie pentru securitate națională și sprijin militar .

• Foștii prezidențiabili excluși: Călin Georgescu, profil extremist, a fost eliminat din cursa electorală de CCR – exemplu al radicalizării și controlului instituțional .

• Reprezentativitatea: Bolojan devine premier până în 2027, un model de guvernare rotativă de tip liberal‑socialist .

3. Păreri

• Președinte: Nicușor Dan a prezentat planul drept „un moment decisiv” pentru reconstrucția încrederii publice.

• Bolojan: Sub linia declarației sale: „România merită un proiect realist și corect… cu instituții reformatate și respect pentru cetățeni” .

• PSD: Liderul Sorin Grindeanu a asigurat sprijinul și stabilitatea, condiționând rotația guvernării în interesul țării .

• Divergențe: George Simion (AUR) a respins guvernul, estimând că nu va rezista până la sfârșitul anului .

• Analiști: Experții economici avertizează că succesul guvernării depinde de aplicarea rapidă și reală a reformelor fiscale – altfel riscă reprimirea României în zona de izolare financiară .

• UE: Oficialii europeni solicită consolidare fiscală și limitarea cheltuielilor dezechilibrate – avertizând că aderarea la euro este condiționată de echilibru bugetar.

4. Concluzie

Noua coaliție pro-europeană, confirmată printr-un vot decisiv, oferă o speranță reală de stabilizare. În final, stabilitatea politică și fiscală generată – dacă se aplică rapid și corect – pot redresa România. Rămâne de văzut dacă guvernul rotativ va supraviețui presiunilor interne și externe.