Cum luptă România împotriva inflației în 2025: strategii, rezultate și provocări
- acum 2 zile
- 2 min de citit
În 2025, inflația în România rămâne o provocare majoră: cu rate anualizate între 4–5 %, țara se situează printre statele cu cea mai ridicată inflație din UE . Însă autoritățile s-au mobilizat: BNR menține dobânzi ridicate, guvernul adoptă măsuri fiscale, iar plafonarea prețurilor la energie sprijină consumatorii. Pe Știrinoi.com, analizăm în profunzime strategiile de luptă împotriva inflației, impactul lor economic și perspectivele pe termen scurt și mediu.
1. Politica monetară strictă
1.1 Dobânda de referință fixată la 6,5 %
BNR a decis să păstreze rata de politică monetară la 6,5 %, la niveluri ridicate, tocmai pentru a tempera presiunile inflaționiste . Deși economia stagnează (creștere ~1,2–1,3 % în 2025) , această măsură este menită să limiteze suplimentarea masei monetare și să protejeze puterea de cumpărare.
1.2 Inflație estimată de BNR la finalul anului la 4,6 %
În aprilie, BNR și ING au ajustat prognoza pentru inflație de la 3,8 % la 4,6–5,0 % . Estimările indică o temperare graduală până la sub 4 % abia în 2026 .
2. Măsuri fiscale & tocmai calibrate
2.1 Reducerea deficitului bugetar
România trebuie să reducă deficitul record (9,3 % din PIB în 2024) sub pragul european de 3 % .Președintele Dan cere un plan credibil până la finele lunii iunie, bazându-se pe diminuarea cheltuielilor publice și evitarea majorării impozitelor .
2.2 Reforma cheltuielilor sociale
În pofida avertismentelor, guvernul evită creșterea impozitelor și retrasează apropiat prioritatea către plafonări de cheltuieli, punând accent pe absorbție de fonduri UE și reducerea risipei .
3. Sprijin pentru consumatori: plafonarea prețurilor la energie
De la sfârșitul anului 2021, tarifele la gaze și energie sunt plafonate pentru gospodării și IMM-uri . Guvernul a extins această măsură până la mijlocul lui 2025, încercând să reducă presiunea asupra facturilor și să mențină un nivel de trai sustenabil. Totuși, Bruxelles a avertizat că schema încalcă regulile UE privind piața angro și a cerut revizuirea ei .
4. Facte interesante
Cel mai mare deficit din UE: România înregistra 9,3 % deficit în 2024, cu ținta de reducere la 7 % în 2025 și sub 3 % în următorii ani .
Șomaj stabil: estimat la ~5 % în 2026, în scădere față de anii anteriori .
Pensionări și salarii publice crescute: majorările de venituri au alimentat inflația, dar BNR țintește plafonarea acestora .
Boicoturi anti-prețuri: în 2025, populația a reacționat prin boicotarea unor retaileri pe fondul scumpirilor .
5. Opinii expertiză
BNR (Mugur Isărescu): menține o politică „caută și aplică cu rezervă” – evitarea relaxării premature, până când deficitul și inflația scad sustenabil.
Investitori internaționali (Erste/ING): consideră ratele mai mari ca o oportunitate de randament la obligațiuni, dar atenționează că reducerea politică fiscală trebuie implementată rapid .
Economiști naționali: apreciază că schemele de plafonare energie protejează populația, însă există riscul de distorsionare economică și de reacții ale UE .
6. Concluzie
România abordează lupta contra inflației pe mai multe fronturi: politica monetară agresivă, consolidarea fiscală, plafonarea prețurilor la energie și reforme structurate.
Comments