Escaladare violentă în Orientul Mijlociu: Israel atacă Iranul, Iran răspunde – care e efectul asupra războiului din Gaza?

Într-un episod tensionat ce amenință să extindă conflictul în regiune, Israelul a lansat operațiuni aeriene ample asupra Iranului la 12–13 iunie („Operațiunea Rising Lion”), apoi a urmat o ripostă iraniană masivă cu rachete și drone asupra teritoriului israelian. Aceste evenimente se suprapun războiului devastator din Gaza, unde 70% din teritoriu este considerat zonă interzisă, iar criza umanitară atinge cote dramatice. În articol, evaluez contextul actual, implicațiile pentru populațiile civile și reacțiile internaționale.

1. Operațiunea „Rising Lion” și atacul asupra Iranului

La 12–13 iunie, Forțele Aeriene și Mossadul israelian au bombardat facilități nucleare (Natanz, Esfahan) și baze militare iraniene, într-o campanie menită să oprească programul nuclear iranian theguardian.comunderstandingwar.org. Israelul și-a justificat operațiunile ca un răspuns preventiv la „pericolul iminent” reprezentat de Iran . Premierul Netanyahu a avertizat că vor urma lovituri mai dure: „ceia ce au simțit până acum nu e nimic comparativ cu ceea ce le vom da în zilele următoare” .

2. Riposta iraniană: „Vow of Truth III”

Circa 18 ore mai târziu, Iranul a lansat ~150 rachete balistice și peste 100 drone – codificat „Operațiunea Promisiune Adevărată 3” – în atacuri asupra Tel Aviv și regiuni centrale, ucigând 3 persoane și rănind zeci, inclusiv un copil en.wikipedia.org. Statul Major israelian a adăugat că unele rachete au penetrat sistemele antirachetă, cauzând „pagube semnificative” unor baze militare .

3. Tensiuni în Gaza și situația umanitară

În paralel, războiul din Gaza continuă neabătut: ONU arată că 70% din fâșie este zonă militarizată sau evacuată și peste 420.000 de oameni strămutați washingtonpost.com. Blocada israeliană a oprit complet ajutoarele din martie, provocând foamete severă – riscul de malnutriție acută la copii s-a triplat de la începutul anului (peste 2.700 de cazuri numai în iunie) .

4. Reacții internaționale

– SUA au sprijinit apărarea aeriană israeliană, dar nu au participat activ la atacuri nypost.com+4welt.de+4theguardian.com+4.– China, Rusia, Pakistan au condamnat atacurile israeliene prin platforma SCO, dar India s‑a abținut economictimes.indiatimes.com.– Franța, Germania, ONU au cerut de‑escaladare urgentă .– Trump (SUA) a reafirmat sprijinul pentru Israel, promițând atacuri „și mai brutale” dacă Iranul continuă .

Fapte interesante:

1. Denumirile operațiunilor – Rising Lion vs Vow of Truth III – reflectă o ciclicitate dramatică a conflictului theguardian.com+3en.wikipedia.org+3en.wikipedia.org+3.

2. Israel a vizat infrastructura nucleară subterană avansată de la Natanz și Esfahan: instalații + circulențe centrifuge IR‑4 și IR‑6 .

3. Riposta iraniană a fost prima lansare de drone în masă (100+) împreună cu rachete .

Păreri (opinie editorială):

• Perspectiva israeliană: Acțiunea asupra Iranului este o măsură defensivă necesară, care a întârziat programul nuclear cu ani, potrivit lui Netanyahu . Reacția Iranului pune totuși presiune asupra frontierelor interne și externe ale Israelului, angrenând și aliați ca SUA și UE.

• Perspectivele civile: Cu fiecare escaladare, suferința apare nu doar în intensitatea militară, ci și în efectul asupra populațiilor nevinovate – în special în Gaza, unde criza umanitară atinge cote catastrofale, reflectând disperarea crescătoare a locuitorilor.

• Analiză strategică: Conflictul actual deschide un nou front direct Israel–Iran, transformând războiul asimetric din Gaza într‑un război convențional extins. Următoarele săptămâni sunt cruciale: escaladarea poate degenera într‑un război regional, însă există și posibilitatea reîncadrării diplomatice prin presiuni internaționale.

Concluzie:

Am asistat la o schimbare destabilizatoare a războiului în Orientul Mijlociu – o criză în trei acte: atacul israelian asupra Iranului, contraofensiva iraniană, și distrugerea umanitară din Gaza. Deși ambele părți își prezintă acțiunile ca necesare, consecințele sunt devastatoare pentru civili și amenință securitatea globală. Comunitatea internațională trebuie să intensifice presiunile pentru calm, revenind la calea dialogului înainte să se escaladeze haosul regional.