România în fața valului de dezinformare și companiilor false online

În ultimele luni, România se confruntă cu un adevărat tsunami de dezinformare și proliferare a companiilor false online. Platformele sociale, site-urile nereglementate și rețelele de factori politici sau economici necinstiți amplifică știrile false, deepfake-urile și escrocheriile financiare. Pe Știrinoi.com analizăm cele mai importante tendințe, impactul asupra cetățenilor și soluțiile pe care România le poate adopta pentru a limita efectele nocive ale acestui fenomen.

1. Context și amploare

Conform unui studiu PRO TV/EU, aproximativ 70 % dintre români NU pot distinge corect o știre falsă din mediul online . Aceasta se traduce în pierderi economice al UE estimate la 60 miliarde de euro anual, un cost uriaș generat de manipulare, panică colectivă și decizii incorecte luate de consumatori.

2. Campanii de dezinformare în context electoral

În preajma alegerilor prezidențiale, au apărut numeroase narațiuni false: vaccinuri folosite ca instrument politic, acuzații de închidere a frontierelor și recrutări militare fictive pentru diaspora română . Un caz răsunător: un video fals „Euronews” care acuza implicare franceză în scrutinul românesc – demascat rapid de fact-checkeri .

3. Deepfake-uri şi site-uri false cu miză financiară

Bitdefender avertizează asupra unor campanii care folosesc clipuri deepfake sau site-uri false, cu măști oficiale (ex. Digi24), pentru a atrage utilizatori spre investiții frauduloase (precum „Neptun Deep”), promițând profituri nerealiste . Astfel de site-uri exploatează imagini ale unor personalități publice și documente copiate din medii oficiale, distrugând încrederea online.

4. Profiluri false și implicarea rețelelor de tip bot

Platforme de analiză precum Cyabra au arătat că până la 16 % din conturile care amplificau mesaje extremiste sau naționaliste erau false, iar una din treizeci dintre postări era generată automat, manipulând percepția publică . Aceste profiluri au sporit artificial popularitatea unor personaje politice, creând impresia unei susțineri masive.

5. Influența externă: actori străini și entități comercial-politice

The Financial Times și Euro新闻 semnalează implicarea unor agenții rusești (ex. AdNow) care au difuzat conținut anti-vaccin și mesaj anti-UE pentru a influența electoratul român . AdNow a investit milioane în publicitate online, promovând produse false și narațiuni conspirative, pregătind terenul pentru influență politică pe TikTok și alte platforme.

Fapte interesante

• 70 % dintre români nu știu să verifice corect știri false 

• Documente false trimise diaspora, semnate „Direcția de Recrutare”, alertă MApN 

• Deepfake cu Simion și Dan redirecționând spre escrocherii financiare 

• 16 % din conturi care promovează extremism sunt false/boturi 

• TikTok investigat de UE sub Digital Services Act pentru rol în dezinformare electorală 

Păreri de la experți

• Victor Negrescu (PE): „Fenomenul dezinformării e o provocare clară: lipsa alfabetizării mediatice permite manipulări rapide” .

• Bitdefender: „Deepfake-urile și site-urile false lucrează în tandem, creând o capcană convingătoare pentru publicul vulnerabil” .

• Cyabra: „Profilurile false au umflat artificial vizibilitatea unor mesaje naționaliste, afectând dezbaterea publică” .

• UE / Regina Doherty MEP: Platformele trebuie să respecte Digital Services Act pentru a nu deveni teren de dezinformare electorală .

Concluzie

Valul de dezinformare și proliferarea de companii false online au indus în România o stare de confuzie și vulnerabilitate, în special în preajma alegerilor. Impactul social, economic și politic devine tot mai vizibil: pierderi financiare, scăderea încrederii în instituții și polarizare accentuată.