Tinerii în fața inflației: Cum vulnerabilizează scumpirile generația Z din România și Moldova

Pe fondul creșterii costurilor de trai din ultimii ani, inflația devine o povară tot mai apăsătoare pentru tinerii din România și Moldova. De la facturi energetice și alimente până la accesul dificil la educație și oportunități de muncă, generația Z se luptă cu o realitate economică instabilă. Acest articol analizează impactul pe termen scurt și mediu, conturează provocările, oferă date relevante și aduce în prim-plan voci ale tinerilor și experți.

1. Creșterea costurilor și puterea redusă de cumpărare

• În România, inflația medie anuală a atins circa 5,6% în 2024, iar sectorul alimentar reprezintă peste 25% din bugetul unei familii tinere agerpres.ro.

• În Moldova, după o scădere de la 13‑14% în 2023 la circa 4‑5% în 2024, inflația a urcat din nou spre 8‑9% în 2025, mai ales din cauza scumpirilor la energie, apă şi alimente .

• Majorările de tarife (utilități, taxe, servicii) se adună: tinerii români își alocă o treime din salariu doar pe hrană și locuință, iar cei din Moldova cunosc realitatea prețurilor în exces față de veniturile modeste.

2. Impactul asupra educației și formării profesionale

• În România, costurile materiilor şcolare au crescut, iar unii tineri renunță din cauza presiunii financiare. Un elev din mediul rural povesteşte: „Am primit un ghiozdan plin de rechizite, dar şcoala încă nu are manuale actualizate” .

• În Moldova, rata neînregistrării (NEET) pentru tinerii 15–29 ani este aproape 29%, mult peste media UE (~18%), în mare parte din cauza barierelor financiare, inclusiv scumpirea transportului și a alimentelor pjp-eu.coe.int+1etf.europa.eu+1.

• Educația și integrarea pe piața muncii devin o cursă cu obstacole: costuri crescute, sarcini suplimentare familiale, iar pentru unele familii, doar o singură masă pe zi devine un target real.

3. Şomajul, migraţia şi consecinţele demografice

• România are un şomaj juvenil în jur de 22–31% în rândul tinerilor (15‑24 ani) .

• În Moldova, ponderile tinerilor care lucrează temporar în străinătate sunt mari: 24% dintre cei 15–29 ani locuiesc peste hotare; totodată, lipsa oportunităților locale este principala cauză .

• Fenomenul migrației risipește resursele: investiții în educație pentru tineri plecați, gol demografic, presiune asupra sistemului de pensii și sănătate sociologiecraiova.ro.

4. Sănătate mentală și stigmatizare socială

• În Moldova, peste 50% dintre tineri raportează frecvent stări de stres, îngrijorare sau depresie – un nivel sensibil peste al altor țări cu venit mediu .

• Instabilitatea financiară, nevoia de a renunța la visurile personale sau migraţia forțată accentuează anxietatea și vulnerabilitatea mentală.

• Lipsa accesului la sprijin psihologic amplifică stigmatul și dificultăţile adaptării.

5. Reacţii şi strategii de adaptare

• Unele ONG-uri, cu sprijin UNICEF, derulează programe sociale și ajutor financiar pentru familii vulnerabile din Moldova .

• UE alocă fonduri prin ESF+ pentru tineri români, însă utilizarea rămâne insuficientă .

• O voce a unui tânăr din Moldova: „Mulți visează la un loc de muncă decent acasă, dar salariile nu țin pasul cu prețurile.” Alte voci spun că așteaptă reforme și o piață locală reală.

6. Fapte interesante

• Rata NEET din Moldova (~29%) este una dintre cele mai ridicate din Europa .

• Inflația alimentară în Moldova a ajuns la 38% în august 2022, reflectând vulnerabilitatea la șocuri externe nrc.no.

• Tinerii români consideră că un salariu corect ar trebui să fie între 600–1.400 €, însă realitatea e mai tristă: 86% spun că salariul contează mai mult decât tipul de job balcanicaucaso.org.

• În Moldova, remitențele tinerilor reprezintă un sfert din PIB – dar plecarea lor produce goluri economice și demografice clare .

7. Păreri și perspective

• Expert economic din România: „Inflația continuă limitează perspectivele tinerilor, reducându-le încrederea în viitor și motivația de a rămâne.”

• ONG din Chișinău: „Tinerii din medii rurale sunt cei mai afectați; fără susținere concretă, riscă să rămână fără șanse reale de integrare.”

• Companie locală de fintech: „Sunt inițiative de renovare a pieței muncii, dar scalarea lor întârzie – tinerii sunt prinși între așteptări și realitate.”

8. Concluzie

Inflația afectează generația Z la multiple niveluri: din punct de vedere economic, social, educațional și psihologic. Crescuta instabilitate financiară și oportunitățile limitate forțează migrația, sporește presiunea asupra sănătății mintale și accentuează decalajele demografice. Soluțiile includ consolidarea programelor sociale, acces real la locuri de muncă și fonduri europene eficiente, dar și o revoluție în mentalitatea instituțională. Fără intervenții adecvate, scumpirile vor transforma potențialul unei întregi generații în vulnerabilități cronice.